Când ar putea trece România la moneda Euro
Ministrul Finanțelor a făcut declarații de ultimă oră despre acest subiect. Astfel, Adrian Câciu a declarat că anul 2029 este o țintă viabilă pentru aderarea țării noastre la moneda euro, dar că cea mai importantă este convergența reală despre care foarte puțină lume vorbește.
Prima lună din 2022 ne aduce tuturor o veste cel puțin neașteptată. Se conturează tot mai puternic scenariul adoptării monedei euro de către țara noastră. Cu o doză de optimism, ministrul Finanțelor susține că acest lucru are toate șansele să se materializeze în anul 2029.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, consideră ca fiind credibil scenariul în care România, în 2029, va fi aptă să facă marea tranziție monetară către moneda unică europeană.
Nu va fi ușor
Drumul este lung și anevoios, iar pentru a ne îndeplini acest obiectiv, mai avem multe de îmbunătățit, o recunoaște chiar ministrul Finanțelor. Totuși, acesta este optimist și crede cu tărie că țara noastră are capacitatea de a se alinia cerințelor, din acest punct de vedere.
Până în acel moment, însă, provocările pentru țara noastră, la fel ca și pentru alte țări din întreaga lume, sunt uriașe. Ne confruntăm cu multiple crize, mai ales cea pandemică și energetică și traversăm, totodată, o perioadă nefastă în privința inflației. Asistăm cu toții la valuri și valuri de scumpiri, dar putem trece cu bine peste aceste obstacole temporare, dacă adoptăm măsuri eficiente și sustenabile în viitor.
„Mi-aș dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situație ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaționist care ne-a scos din orice zona de convergență nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuție serioasă, instituțional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro și să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce.
Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o țintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergență pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită față de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergența reală despre care foarte puțină lume vorbește.
Convergența reală este cea care îți dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca țară versus alte țări într-o piață unică europeană, cu o monedă unică. Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenție pe zona aceasta de echilibru și rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergență reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiția peste 5, 6, 10 ani”, a explicat Câciu la Digi 24.
Este vorba, practic, despre niște criterii pe care România ar trebui să le îndeplinească pentru aderarea la moneda unică europeană.
Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc.
Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică, a declarat Ministrul Finanțelor.
La finalul anului trecut, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale Române a declarat că toate țintele de aderare a țării noastre la moneda euro au fost ratate și că următorul termen este anul 2029.
Criteriile pentru aderarea la zona euro (criterii de convergență) vizează :stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Deocamdată, țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre aceste criterii.
Anul-țintă a fost deja schimbat de trei ori, deoarece, după primul termen, acela din 2014, au mai fost date încă două: anul 2019 și 2024.
Nici acestea nu au fost respectate, așa că am ajuns acum la o nouă dată, cea precizată deja mai sus.
„Lipsa de voință politică a decidenților în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoartelor elaborate de instituțiile şi specialiștii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, respectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare făcută pentru lansării cărții „Capitalism şi capitaliști fără capital în România“.
Astfel, trecerea la moneda euro nu a fost considerată un proiect de țară, lucru demonstrat de faptul că niciunul dintre rapoartele anterioare nu a fost asumat de toți factorii politici.
