Cristian Vasilcoiu vine cu o analiză surprinzătoare. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale arată care este evoluția punctului de pensie din 2009 până în acest an.
Acesta a atras atenția pe pagina personală de Facebook, că pensionarii ar fi avut venituri extrem de mici acum dacă nu ar fi apărut pensia minimă și dacă punctul de pensie nu ar fi fost majorat constant.
În aprilie 2009 punctul de pensii era de 718,4 lei, crescând ulterior, în octombrie, la 732,8 lei. Punctul de pensie a fost de 732,8 lei timp de trei ani și a crescut la 762,1 lei în ianuarie 2013. Punctul de pensie a crescut la fiecare început de an, astfel:
-ianuarie 2014 – 790,7 lei
-ianuarie 2015 – 830,2 lei
-ianuarie 2016 – 871,7 lei
În 2017, punctul de pensie a crescut de două ori pe an, astfel: 917,5 lei (ianuarie) și 1.000 (iulie). Creșterile pentru următorii trei ani au fost următoarele:
-2018: 1.000 (ianuarie) și 1.100 (iulie)
-2019: 1.1oo (ianuarie-august) și 1.265 (septembrie)
-2020: 1.265 (ianuarie-august) și 1.442 (septembrie).
Punctul de pensie, în 2021, a rămas la 1.442 de lei, dar a crescut la 1.586 de lei în ianuarie 2022, arată tabelul publicat de secretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii, Cristian Vasilcoiu.
„Din 2017 și până astăzi pensiile au crescut în jur de 50%. În februarie 2017 pensia minimă era undeva la 350 sau 400 de lei. Acum este 1.000 lei. Punctul de pensie era 871 lei, acum este 1.500 lei. În ultimii 5 ani iată că avem niște creșteri. Analizăm împreună cu ministerul de Finanțe o nouă posibilitate de creștere a pensiilor și salariilor.
Încă nu s-a terminat trimestrul I să vedem ce cheltuieli a avut statul, care este deficitul și în funcție de asta să vedem ce bani avem pentru a-i redirecționa către pensii și salarii. Criza energetică ne-a dat calculele peste cap, 15 miliarde din banii statului se duc pe compensare și plafonare la energie. Fără această criză ei se puteau investi în salarii și pensii.
Nu înțelegem de ce Guvernul trecut a scris că până în anul 2070 trebuie să respectăm un procent de 9,4% din PIB în care au inclus și pensiile militare. În discuțiile pe care le-am avut cu decidenții de la Bruxelles ne-au întrebat cine ne-a pus să trecem așa ceva acolo, că niciun stat din Uniune nu a mai trecut așa ceva în PNRR.
Există discuții și se încearcă ajustări de acest gen. Comisia Europeană vine și îmi atrage atenția că avem foarte multe persoane în stare de sărăcie și de privare materială severă și în același timp am prevederi în PNRR care îmi spun că trebuie să mă încadrez cu pensiile și salariile în aceste procente”, explică secretarul de stat Cristian Vasilcoiu.
