Cum arată viața în cel mai nordic oraș al României

Așa arată viața în cel mai nordic oraș al României! Oamenii au sobă deși stau la bloc, iar clădirile abandonate sunt la tot pasul. Locuitorii îi regretă pe comuniști!

Locuitorii unui oras din cel mai nordic punct al Romaniei traiesc si acum ca in Evul Mediu, nu au apartamentele racordate la reteaua de gaz metan si abia de curand au putut sa beneficieze de apa potabila, la robinete.

Cei din orasul Darabani, in judetul Botosani, traiesc si astazi ca in mediul rural, desi locul a primit titulatura de oras in urma cu 50 de ani, in perioada comunista. Cladirile abandonate pe care comunistii le-au comandat, insa nu au mai apucat sa le vada finalizate, sunt si ele la tot pasul.

Persoanele care traiesc in cel mai nordic oras al Romaniei spun ca nu se simt deloc ca-n secolul XXI, pentru ca localitatea nu a fost niciodata ingrijita asa cum trebuie, iar mizeria e prezenta la tot pasul.

Unul dintre principalele minusuri cu care oamenii din Darabani se confrunta e lipsa gazului metan in apartamente. Orasul din cel mai nordic punct al Romaniei nu a fost niciodata alimentat cu gaz, iar toata lumea de acolo inca apeleaza la butelii cu gaz.

Pentru acestia si venirea iernii inseamna o povara in plus, pentru ca urmeaza sa isi umple casele cu fum si mizerie. Chiar si la bloc exista sobe ce incalzesc locuintele pe baza de lemne. Cheltuielile sunt, la randul lor, foarte mari, pentru ca aceasta materie prima e extrem de costisitoare.

In plus, locuitorii celui mai nordic oras al Romaniei resimt in fiecare zi conditiile precare in care sunt nevoiti sa traiasca, pentru ca seara se simte cel mai tare fumul negru si dens. Aceasta pacla a ajuns sa ii si imbolnaveasca, iar poluarea e prezenta la tot pasul. Multi dintre oamenii din Darabani regreta epoca comunista, spunand ca era mult mai bine atunci.

Totodata, pe langa blocurile vechi amplasate in special in centrul orasului Darabani se vad gramezi de lemne la tot pasul. Asta cu toate ca respectivele constructii sunt foarte aproape de sediul Primariei.

In respectivele imobile locuiesc sute de familii care, an de an, isi adapteaza metodele de incalzire apeland la sobe improvizate, iar burlanele acestora se vad la tot pasul. Si cladirile au avut de suferit din cauza acestor metode, pentru ca blocurile sunt afumate, in timp degradandu-se tot mai mult.

„Pentru noi la bloc a fost o adevarata lovitura. Ne-am trezit fara caldura. Pana in 1992 cred ca a mai functionat sistemul centralizat. Dupa aceea a trebuit sa ne adaptam si am pus in apartamente la inceput sobe de tabla, apoi cine si-a permis – de teracota. Cum am putut si noi. Am scos cosurile de fum in afara”, a povestit una dintre locuitoarele celui mai nordic oras al Romaniei.