Anchetatorii internaționali care cercetează otrăvirea mortală a 300 de copii mici, cu sirop de tuse, se tem că ingredientul letal conţinut în acest sirop ar putea circula în continuare, în lanțurile globale de aprovizionare. OMS încă nu a primit datele
Există o frustrare provocată de faptul că autoritățile din India, de unde provin două loturi separate de siropuri, pun interesele comerciale ale țării mai presus de siguranța pacienților, reținând informații vitale.
Se înțelege că echipa de produse medicale substandard și falsificate, a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), nu a primit încă date sau documente colectate de oficialii indieni, care investighează producția de sirop de tuse de la Marion Biotech, unul dintre cele două produse farmaceutice indiene implicate în scandal.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că produsele fabricate de companie sunt legate de moartea a 20 de copii din Uzbekistan. OMS a apelat la autoritățile indiene, pentru informații.
„Ne-am fi așteptat și sperat la un răspuns mult mai rapid din partea autorităților indiene”, a spus o sursă apropiată investigației OMS, conform telegraph.co.uk.
Obținerea de informații despre companiile de producție implicate este vitală, astfel încât să se poată înțelege dacă există sau nu materii prime contaminate sau etichetate greșit, care circulă în lanțurile internaționale de aprovizionare, care ar putea fi folosite de alți producători, fără să vrea.
„Acesta este scenariul de coșmar”, a spus sursa. „Dacă nu ajungem la fundul acestui lucru, ar putea apărea din nou mai târziu.”
Decesele din siropul de tuse, care au avut loc în Uzbekistan, Gambia și Indonezia, au devenit cel mai mare scandal de medicamente contaminate, de când siropul de tuse contaminat a ucis 365 de persoane, în Panama, în anul 2006.
Sute de morţi
Cel mai recent dezastru a fost când sute de copii mici – cei mai mulți dintre ei sub cinci ani – au murit de insuficiență renală, după ce au primit siropuri de tuse fără prescripție medicală, prin părinții lor.
În fiecare caz, a fost confirmată sau suspectată contaminarea medicamentelor cu solvenți, numiți dietilen glicol (DEG) sau etilenglicol (EG).
Aceste substanțe chimice pot fi toxice chiar și în cantități mici, provocând inițial dureri abdominale, dureri de cap, vărsături, diaree și leziuni renale acute, care se dovedesc adesea fatale.
Simptomele iniţiale sunt banale
Penny Ward, profesor invitat de medicină farmaceutică la King’s College din Londra, a spus că simptomele gastro-intestinale inițiale „pot fi trecute cu vederea sau atribuite altor cauze, în țările în care astfel de probleme sunt adesea observate la copii”.
„De aceea, acești copii sunt prezenti în fazele ulterioare, când a apărut insuficiența renală și [până atunci] poate fi prea târziu”, a adăugat ea.
În Marea Britanie și în alte țări dezvoltate, este rar ca aceşti copii să moară în aceste circumstanțe, nu numai pentru că reglementarea medicamentelor este mai puternică, ci și pentru că sunt disponibile dializa și transplantul.
Dar, în acele națiuni în care astfel de servicii sunt greu accesibile, cum ar fi Gambia sau Uzbekistan, otrăvirea de acest tip poate fi îngrozitoare, culminând în cele din urmă cu o moarte dureroasă.
200 de copii au murit în Indonezia din cauza siropurilor de tuse care conțin substanțe otrăvitoare
În Gambia, un băiat de doi ani a murit la cinci zile după ce a consumat siropul de tuse cumpărat de la o farmacie locală, iar în Uzbekistan un băiețel de doar 18 luni a murit din același motiv. Medicamentele au fost importate din India. În Indonezia, până la 200 de copii au murit după ce li s-a dat sirop de tuse. Cazuri similare s-au înregistrat și în Senegal, Filipine și Timorul de Est, dar nu au fost raportate decese. Prima firmă învinuită pentru exportul de medicamente contaminate a fost Maiden Pharmaceuticals, care a produs siropul de tuse ce a fost de vină pentru moartea copiilor din Gambia.
Cu doar două luni în urmă, doi directori executivi au fost condamnați la doi ani și jumătate de închisoare pentru că au exportat medicamente în Vietnam care nu respectau normele de siguranță cu mai bine de 10 ani în urmă. În ciuda istoricului problematic al companiei, autoritățile din India i-au permis lui Maiden să continue să vândă și să exporte produsele sale la nivel internațional, inclusiv în Gambia. „Mă rog să nu se întâmple nimic” și în alte țări Cu toate că India se mândrește că a devenit „farmacia lumii” datorită volumului mare de medicamente pe care le exportă, nu este clar dacă vreo informație utilă va fi recuperată vreodată de la Maiden.
Când autoritățile indiene au inspectat compania, după moartea copiilor din Gambia, aceștia au descoperit că premisele erau în curs de „renovare”. Echipamentul folosit pentru producerea și testarea siropului de tuse a dispărut, iar informații esențiale despre produsele contaminate nu au mai putut fi recuperate, potrivit unui raport văzut de The Telegraph. A doua companie indiană implicată în scandal este Marion Biotech: OMS a spus că două dintre medicamentele lor, siropul Ambronol și siropul DOK-1 Max, aveau niveluri inacceptabile de etilenglicol și dietilenglicol după moartea copiilor din Uzbekistan.
„Pentru că medicamentele Marion au ajuns în atât de multe țări, mă rog să nu se întâmple nimic în alte părți”, a spus unul dintre inspectorii care investighează compania farmaceutică.
China și Argentina, printre țările în care au avut loc tragedii similare în ultimii 30 de ani
Un ofițer de poliție de rang înalt, care a luat parte la arestarea a trei dintre angajații Marion Biotech, le-a transmis reporterilor: „Acești oameni erau implicați în prepararea și vânzarea medicamentelor falsificate care au provocat leziuni serioase publicului.” În timp ce Marion Biotech și Maiden Pharmaceuticals au fost asociate cu moartea copiilor din Gambia și Uzbekistan, cazurile din Indonezia au fost provocate de companii locale.
Tragediile din cele trei țări nu sunt fără precedent. Prima otrăvire în masă cu solvenții menționați a avut loc în 1937, atunci când dietilenglicolul era folosit într-un antibiotic lichid care a dus la moartea a 100 de persoane – o treime dintre ei erau copii. Catastrofa de atunci a dus la înființarea Administrației Americane pentru Alimente și Medicamente (FDA). Totuși, în ultimii 30 de ani, cazuri similare de otrăvire au avut loc în Panama, China, Haiti, Bangladesh, Argentina, Nigeria și India. De obicei, problema nu este provocată de moleculele farmaceutice active din medicamente, potrivit experților, ci de substanțele chimice produse industrial și folosite pentru stabilizarea amestecului medicinal, precum glicerina și propilenglicolul. Acești solvenți pot fi contaminați sau, chiar, înlocuiți cu totul de dietilenglicol, care are proprietăți chimice asemănătoare.
